Rute gastronomice în România: de la brânzeturile de oaie din Maramureș la cramele din Dealu Mare
România oferă mult mai mult decât peisaje pitorești și orașe medievale — este un adevărat paradis pentru exploratorii culinari. În 2025, turismul gastronomic s-a stabilit ferm ca una dintre cele mai căutate experiențe pentru călători. Printre regiunile care se remarcă se numără Maramureș, cunoscut pentru brânzeturile sale artizanale de oaie, și Dealu Mare, renumit pentru cramele sale de clasă mondială. Aceste rute oferă nu doar ocazia de a degusta arome tradiționale, ci și de a intra în contact cu rădăcinile culturii culinare românești prin interacțiunea directă cu fermierii, vinificatorii și moștenirea gastronomică seculară.
Maramureș: Ținutul brânzeturilor de oaie și al tradițiilor rustice
Maramureșul, situat în nordul României, este renumit pentru peisajele sale pastorale și viața de sat bine conservată. Produsul vedetă al regiunii este fără îndoială brânza de oaie — „cașul” și „urda” fiind cele mai tradiționale tipuri. Aceste brânzeturi sunt realizate manual, adesea în colibe de lemn (stâne), folosind metode transmise din generație în generație. Păstorii își pasc încă turmele în munți, producând brânză sezonier — mai ales din primăvară târzie până toamna devreme — atunci când pășunile sunt cele mai bogate în ierburi.
Pe traseu, pot fi vizitate sate precum Săpânța, Bârsana și Ieud. Aici, familiile își deschid porțile turiștilor, oferind degustări alături de pâine proaspătă, ceapă și țuică de casă. Unele gospodării păstrează rețete din anii 1800, precum laptele de oaie fiert în oale de lemn de brad pentru o aromă afumată. Aceste detalii fac ca experiența să fie profund autentică și personală.
Maramureșul găzduiește și festivaluri ale brânzei precum „Sărbătoarea Cașului” din august, unde localnicii concurează în gust și tehnică. Aici pot fi descoperite brânzeturi afumate cu lemn de prun sau amestecate cu ierburi precum cimbru sălbatic și ienupăr.
Interviu cu Ioan Pop: cioban din a patra generație
Ioan Pop, cioban din Poienile Izei, explică: „Străbunicul meu a construit stâna noastră și încă folosim uneltele lui. Nu folosim cheag industrial; îl luăm din stomacul mieilor. Așa obții brânza adevărată.” Ioan crede că turiștii sunt din ce în ce mai interesați de mâncarea autentică și sunt dispuși să meargă ore întregi pentru a ajunge la stâne.
El subliniază că producția este strict sezonieră: „Cea mai bună brânză se face în iunie și iulie. Iarna nu mulgem oile.” Gustul, spune el, depinde mult de ierburile de pe pășuni — care se schimbă lună de lună.
Stâna lui Ioan se regăsește pe hărțile turistice în 2025, ca parte din inițiativa „Traseul Gustului de Nord”, finanțată de consiliile turistice regionale pentru a păstra și promova experiențele culinare locale autentice.
Dealu Mare: Crame, soiuri vechi și arome de toamnă
În sudul României, regiunea Dealu Mare este sinonimă cu vinul. Cu o tradiție viticolă de peste 2000 de ani, zona se mândrește cu coline împădurite de viță-de-vie și crame subterane vechi de secole. Terroirul — un amestec de calcar, argilă și pante însorite — este ideal pentru cultivarea soiurilor autohtone precum Fetească Neagră, Tămâioasă Românească și Băbească Neagră.
Tururile de degustare de vin din 2025 sunt mai bine organizate și accesibile. Rute precum Valea Călugărească – Fințești oferă nu doar degustări, ci și asocieri culinare: pate de ficat de rață, brânzeturi maturate, și deserturi locale cu must de struguri. Călătorii sunt încurajați să exploreze crame precum LacertA sau SERVE, care combină tehnologii moderne cu practici tradiționale.
Septembrie și octombrie sunt lunile de vârf pentru turismul viticol. Regiunea găzduiește anual „Festivalul Mustului” — o celebrare a recoltei cu muzică, concursuri de zdrobit struguri și tururi de crame.
În butoi: conversație cu Radu Dobre, oenolog
Radu Dobre, oenolog-șef la o cramă din Dealu Mare, spune: „Am readus la viață tehnici descrise în jurnale de vinificație din secolul XIX. Fermentarea în amfore de lut revine. Vizitatorii nu vor doar să bea — vor să înțeleagă ce este în spatele fiecărei sticle.”
Potrivit lui Dobre, condițiile meteo din 2024 au produs un an de excepție: „A fost cald și uscat, ceea ce a concentrat zahărul din struguri. Feteasca Neagră din 2024 va fi memorabilă.”
El remarcă și interesul tot mai mare al tinerilor români de a lucra din nou în podgorii. „Văd valoarea în moștenirea lor și înțeleg că poate fi profitabilă și durabilă.”
Conectând aromele: hărți culinare și rute sezoniere
În februarie 2025, consiliile turistice din România au lansat o hartă culinară interactivă, care unește rutele brânzeturilor și ale vinurilor într-un singur proiect digital. Harta include 38 de puncte de degustare — de la stâne din Munții Rodnei la crame subterane din Ceptura. Fiecare locație include opțiuni de rezervare, descrierea produselor disponibile și datele festivalurilor gastronomice sau disponibilitatea sezonieră.
Harta pune accent pe sezonalitate: primăvara pentru brânzeturi proaspete și carne de miel, toamna pentru vinuri și ciuperci de pădure, iar iarna pentru carne afumată și mămăligă cu brânză de oaie. Această structură permite turiștilor să-și personalizeze călătoria după preferințele de gust și perioadele de recoltă.
Includerea rețetelor vechi a fost o parte esențială a proiectului. Preparatele precum „balmoșul” (un terci cremos de porumb cu smântână și brânză) sau „saramura de oaie” sunt revalorizate datorită restaurantelor care le-au introdus din nou în meniu în forma lor autentică.
De la festival la farfurie: evenimente gastronomice în 2025
Printre festivalurile-cheie din acest an se numără „Gusturi de Primăvară” în Cluj, axat pe produse artizanale; „Drumul Brânzeturilor din Transilvania” — un eveniment cu opriri multiple la ferme; și „Zilele Vinului Vechi” în Dealu Mare. Aceste festivaluri reunesc producători, bucătari și turiști, facilitând interacțiunea directă și susținerea economiei locale.
Atelierele organizate în cadrul festivalurilor includ coagularea brânzei, fermentarea de casă și asocierea vinului cu preparatele tradiționale. Aceste experiențe practice sunt esențiale pentru turiștii care își doresc mai mult decât un tur pasiv.
Cu peste 25 de evenimente planificate pentru 2025, turismul culinar în România nu mai este doar un trend — ci o mișcare culturală ancorată în autenticitate și sezonalitate.
